Lipsa chefului de viata si starile depresive prelungite au efecte secundare neplacute inclusiv asupra sanatatii orale.
In urmatoarele 5 minute vei afla:
– Cate tipuri de bruxism exista si cand se manifesta.
– De ce e important fluxul de saliva in pastrarea sanatatii orale.
Din experienta mea ca medic stomatolog, am observat ca, de fiecare data cand exista episoade de cadere psihica in viata cuiva, persoana respectiva tinde sa neglijeze multe aspecte, printre care si igiena dentara. Ma refer la perioadele solicitante la locul de munca, atunci cand deadline-urile sunt presante, ori cand e vorba de episoade cu mare incarcatura emotionala… Atunci, periajul dintilor, folosirea atei dentare, a apei de gura si detartrajul periodic ajung sa fie ultima grija pe lista. Drept urmare, lipsa chefului de viata si starile depresive prelungite au efecte secundare neplacute, inclusiv asupra sanatatii orale.
Stresul favorizeaza aparitia infectiilor dentare
Stresul poate ridica nivelul de cortizol. In aceasta situatie, sistemul imunitar devine mai slabit si inclusiv cavitatea orala ajunge sa fie expusa aparitiei diverselor infectii, prin prisma contactului constant cu bacteriile de la nivel oral. Iar infectiile repetate, netratate la timp in cabinetul stomatologic si sub supravegherea medicului, afecteaza sanatatea intregii danturi. Drept urmare, nu este de mirare ca a crescut considerabil incidenta bolii parodontale, chiar si in randul populatiei tinere.
Bruxismul, scrasnitul dintilor pe fond nervos
Adeseori, stresul atrage dupa sine metode de coping de genul bruxismului (scrasnitul sau stransul dintilor), un obicei care are efecte negative la nivel dentar, articular, dar si estetic.
Exista doua tipuri de bruxism: diurn si nocturn. Cel diurn are loc ziua, atunci cand suntem tensionati, cand trebuie sa ne concentram, cand traim stari emotionale negative, ori facem efort fizic sustinut. De multe ori, nu ne dam seama decat dupa cateva secunde sau minute ca ne scrasnim dintii sau, uneori, chiar deloc. In cele mai multe cazuri, constientizam, insa, obiceiul si ar fi bine sa-l intrerupem imediat.
Al doilea tip de bruxism este cel nocturn, care se manifesta noaptea, in timpul somnului, cand, evident, nu putem controla ceea ce facem. De fapt, bruxismul nocturn e un barometru al ritmului vietii noastre de zi cu zi, o reflexie a acestuia. Noi refulam noaptea ce am acumulat peste zi. De obicei, cand avem perioade agitate, stresante, dezechilibre, suparari, atunci vor aparea si episoadele de bruxism nocturn. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca acest obicei nu se manifesta pe toata durata noptii. El apare doar in anumite etape de somn. Bruxismul duce la erodarea danturii si la complicatii, astfel ca le spun pacientilor mei ca este foarte important sa-mi comunice astfel de situatii si sa gasim, cat mai din timp, solutii pentru a preveni distrugerea danturii. Exista, spre exemplu, gutiere speciale care pot fi purtate pe parcursul somnului. Ele trebuie produse in laborator pe baza amprentei danturii pacientului.
Medicatia antidepresiva provoaca uscaciunea gurii
In ultimii ani, inclusiv din pricina presiunii cauzate de pandemie, multi oameni apeleaza la terapie si la tratamente medicamentoase recomandate de medicii psihiatri. Adeseori, medicatia antidepresiva induce si xerostomia, adica senzatia de uscaciune a gurii, cauzata de scaderea fluxului salivar, iar cantitatea scazuta de saliva ne pune in pericol sanatatea dintilor. Saliva reprezinta metoda naturala a corpului de a curata dintii si de a-i mentine sanatosi. Aceasta actioneaza ca un scut impotriva acizilor din alimente si bauturi. Saliva protejeaza si impotriva uzurii dintilor, datorita continutului sau de proteine. Cand fluxul salivar scade, dintii sunt supusi astfel mai multor riscuri.
Fumatul, factor declansator al parodontozei
Auzim foarte des oameni care spun ca fumeaza, pentru ca sunt stresati si ca tigarile ii calmeaza. Nu are rost sa mentionez cat de mult afecteaza acestea sanatatea in general, insa acum ne referim strict la sanatatea danturii si a gingiilor. Din pacate, se remarca multe cazuri de boala parodontala si in randul populatiei mai tinere, la 30-35 de ani, nu doar din motive ereditare, ori din cauza faptului ca inca se sare peste consultul periodic si se amana vizitele la stomatolog, in pofida remarcarii simptomelor. Nu este suficient sa ne spalam cu o anumita pasta de dinti atunci cand observam ca ne sangereaza gingiile. Este necesar ca medicii stomatologi sa analizeze periodic un bilant radiologic. Cu cat se amana mai mult tratamentul profesional, cu atat mai mici sunt sansele de a tine in frau evolutia bolii. Astfel se poate constata cum gingiile se retrag, se misca dintii, cad, iar intreaga dantura este destabilizata.
Dulciurile si sanatatea dintilor
Probabil stim cu totii ca zaharul din dulciuri este inamicul numarul unu al danturii sanatoase. Un alt comportament cauzat de situatii stresante este si refugierea in placerea oferita de dulciuri. Zaharul ataca direct smatul dintilor, depune o placa bacteriana lipicioasa ce se elimina complet doar prin detartraj. In cazuri extreme, dulciurile pot cauza aparitia diabetului. Diabeticii au sanse mai mari de a dezvolta boala parodontala, intrucat le este afectata gingia, ligamentele parodontale si osului, ele fiind foarte importante in mentinerea dintilor pe arcadele dentare. Boala parodontala poate cauza dureri, respiratie urat mirositoare remanenta si dificultati in masticatie. Netratata, ea duce la pierderea dintilor.
Stresul ne afecteaza intreg organismul
Nu e un secret: stresul genereaza probleme de sanatate la nivelul intregului organism. Tocmai de aceea, trebuie sa constientizam atat sursele care-l stimuleaza, cat si efectele nocive pe care acesta le are asupra organismului si a calitatii vietii noastre, in general. Odata ce devenim constienti de toate acestea, urmatorul pas este sa apelam la specialisti si sa gasim solutii in timp util.
Dr. Sorina Stroe
